"Patriotismul nu înseamnă ura împotriva altor neamuri, ci datorie către neamul nostru; nu înseamnă pretenţia că suntem cel mai vrednic popor din lume, ci îndemnul să devenim un popor vrednic. "
"Patriotismul nu este numai iubirea pământului în care te-ai născut ci, mai ales, iubirea trecutului, fără de care nu există iubire de ţară". Mihai Eminescu
"Atunci când se hotaraste destinul patriei, nu trebuie sa fie luat în consideratie sentimentalismul, dimpotriva, lasându-se totul la o parte, sa fie urmata acea cale care salvgardeaza fiinta Patriei si-i mentine libertatea."
Niccolò Machiavelli
Niccolò Machiavelli
RECUNOŞTINŢÃ VEŞNICÃ EROILOR ROMÂNI CÃZUŢI LA OARBA DE MUREŞ
DEALUL SÂNGEORGIU DE LA OARBA DE MUREŞ
- O GOLGOTÃ A NEAMULUI ROMÂNESC
Sâmbãtã, 9 aprilie 2011, elevii voluntari ai ONG-lui “Raza Speranţei din Ardeal” au participat la excursia organizatã la Oarba de Mureş. Participanţii s-au bucurat de sprijinul Primãriei comunei Unirea, jud. Alba .Scopurile excursiei au fost:
• Recompensarea voluntarilor pentru activitatile desfãşurate în anul şcolar 2010-2011
• Cunoaşterea faptelor de vitejie ale ostaşilor români de la Oarba de Mureş, din 16-29 septembrie 1944.
“Pentru noi românii, istoria militarã a ţãrii nu are numai un interes ştiinţific. Cercetarea trecutului nostru militar este mare istorie, fiindcã e singura în stare sã ne întreţinã dragostea pentru pãmântul acestei ţãri, udat şi frãmântat timp de veacuri întregi cu sângele şi sudoarea celor care ne-au lãsat-o moştenire, sã ne mãreascã încrederea în virtuţile poporului nostru atât de viforos, cu suferinţele şi jertfele zilei de azi şi sã ne facã a avea încredere în ziua de mâine care va fi mai seninã şi mai caldã pentru ţarã şi neamul nostru” spunea generalul Harjeu, fost ministru al apãrãrii în Regatului Unit al României ( dupã unirea Moldovei cu Ţara Româneascã).
Eforturi uriaşe şi vitejeşti au fãcut trupele române pentru cucerirea dealului Singeorgiu. Era cheia întregului sistem defensiv de pe Mureş constituit de ocupanţii fascişti.
Aspecte despre bãtãlia de la Oarba şi Iernut se întâlnesc în poezii şi cântece populare. Dintr-o melodie intrepretata de Nicolae Furdui Iancu, redau câteva versuri:
“La Oarba şi la Iernut
A ţinut bãtaia mult
Cãdeau taţii şi feciorii
Cum se scuturã bujorii !
Cãdeau apãrâdu-şi glia
De duşmani mânce-i pustia
Cãdeau apãrându-şi ţara
De duşmani arzã-i-ar para”
La Oarba de Mureş se crease o asemenea situaţie, încât soldaţii şi ofiţerii încercau sentimentul cã oricine se va îndrepta spre aceastã secvenţã a frontului de pe Mureş, se logodeşte cu moartea, simţind nevoia sã
scrie în acest sens pãrinţilor şi rudelor ca o ultimã depeşã.
În buzunarul tunicii unui soldat cãzut la datorie s-a gãsit o poezie închinatã mamei sale. Rãzbate în ea fiorul sincer al acelor simţãminte, care-l mânaserã-ca pe toţi ceilalţi români-sã se batã pânã la jertfa supremã:
“Crezând câ poate- întâmplãtor
Afla-vei de-a mea soartã
Tu pasul ţi-l îndrepţi uşor
De–atâtea ori spre poartã;
Dar n-aştepta de mine veşti,
Cã viaţa nu mã lasã;
La datorie simt cã sint
Cât zece de acasã ”.
În încheiere, semnificativ mi se pare sã redau ce stã scris pe placa unui monument închinat eroilor români: “Cãlãtorule, tânãr sau vârstnic de câte vei întâlni în drumurile tale o cruce, pe a cãrei piatrã este sãpat un nume de erou, opreşte-te mãcar o clipã, descoperã-te şi gândeşte cã fãrã jerta celui de acolo, ar fi fost imposibil ca tu sã trãieşti astãzi liber, sã iubeşti soarele, munţii, râurile şi florile, pe care le-a apãrat şi ţi le-a lasat moştenire infanteristul, vânãtorul de munte, artileristul, tanchistul, marinarul şi aviatorul erou .”
Eforturi uriaşe şi vitejeşti au fãcut trupele române pentru cucerirea dealului Singeorgiu. Era cheia întregului sistem defensiv de pe Mureş constituit de ocupanţii fascişti.
Aspecte despre bãtãlia de la Oarba şi Iernut se întâlnesc în poezii şi cântece populare. Dintr-o melodie intrepretata de Nicolae Furdui Iancu, redau câteva versuri:
“La Oarba şi la Iernut
A ţinut bãtaia mult
Cãdeau taţii şi feciorii
Cum se scuturã bujorii !
Cãdeau apãrâdu-şi glia
De duşmani mânce-i pustia
Cãdeau apãrându-şi ţara
De duşmani arzã-i-ar para”
La Oarba de Mureş se crease o asemenea situaţie, încât soldaţii şi ofiţerii încercau sentimentul cã oricine se va îndrepta spre aceastã secvenţã a frontului de pe Mureş, se logodeşte cu moartea, simţind nevoia sã
scrie în acest sens pãrinţilor şi rudelor ca o ultimã depeşã.
În buzunarul tunicii unui soldat cãzut la datorie s-a gãsit o poezie închinatã mamei sale. Rãzbate în ea fiorul sincer al acelor simţãminte, care-l mânaserã-ca pe toţi ceilalţi români-sã se batã pânã la jertfa supremã:
“Crezând câ poate- întâmplãtor
Afla-vei de-a mea soartã
Tu pasul ţi-l îndrepţi uşor
De–atâtea ori spre poartã;
Dar n-aştepta de mine veşti,
Cã viaţa nu mã lasã;
La datorie simt cã sint
Cât zece de acasã ”.
În încheiere, semnificativ mi se pare sã redau ce stã scris pe placa unui monument închinat eroilor români: “Cãlãtorule, tânãr sau vârstnic de câte vei întâlni în drumurile tale o cruce, pe a cãrei piatrã este sãpat un nume de erou, opreşte-te mãcar o clipã, descoperã-te şi gândeşte cã fãrã jerta celui de acolo, ar fi fost imposibil ca tu sã trãieşti astãzi liber, sã iubeşti soarele, munţii, râurile şi florile, pe care le-a apãrat şi ţi le-a lasat moştenire infanteristul, vânãtorul de munte, artileristul, tanchistul, marinarul şi aviatorul erou .”
Viorel Hanu
coordonator
Au participat urmatorii voluntari: Arina Ceteraş, Alexandra Girlea, AnaMaria Maroşi, Maria Pãcurar, Florentina Duma, Niculina Zercula, Andreea Lãcãtuş, Laura Popa, Daniela Tia, Claudiu Bîrsan, Mãdãlin Orga, Daniela Nemeş, Bianca Nemeş, AnaMaria Baghiu,Flavia Tat, Mãdãlina Cãpraru, Bianca Ilea, Alina Radu, Irina Sãtmar-elevi la GSCI Ocna Mures si Cosmina Oltean-elevã la Liceul Teoretic “Petru Maior”din Ocna Mureş, Titi Tãtar şi profesorii: Maria-Elena Udrea şi Vasile Arinar.
De la OARBA DE MURES: Scrisoare catre mama
Semnificativa mi se pare scrisoarea trimisa mamei sale de slt.Zaharescu Mihai in ziua de 23 septembrie 1944:,,Adorata mama, in pragul unei noi incercari, imi indrept gandul meu plin de recunostinta catre icoana ta. Nu stiu de ce, dar simt nevoia sa scriu aceste ganduri. Voi trai totusi pentru tine scumpa mama, caci prea mult ai suferit pentru noi. Trebuie sa-ti vezi idealul implinit. Daca soarta va fi sa fie altfel,inchina-te inaintea ei. Tara are nevoie in aceste clipe de spijinul fiilor tai si copiii tai si-au facut intotdeauna datoria.Sa nu plangi mama! Din pieptul tau plin de atita dragoste sa nu iasa decat cuvinte de lauda pentru Dumnezeu ca ti-a dat copii care,in frunte cu tine, au invins orice greu pe acest pamant. Sa fi mandra ca atit eu,aici, cit si Mitica peste atitea tari, ne-am facut pe deplin datoria. La temelia acestei tari de maine va sta si o particica din sufletul tau. Mama , pastreaza-ti batranetea linistita ca si pina acum. Sa ai aceeasi credinta in Dumnezeu si spune:Poate asa e mai bine! Voi scumpii mei frati, aveti grija de mama si fiti mereu in jurul ei. Daca Mitica va fi sa se intoarca sarutati-l o data din partea mea. Imi pare rau ca nu ne-am vazut inainte de a pleca. Ora de a rapune pe inamic se apropie. Va las cu speranta de a va revedea. Din tot sufletul care a fost numai pentru voi, va sarut.MIHAI.”
9 Mai – O ZI CU TRIPLĂ SEMNIFICAȚIE ȊN ISTORIA ROMÂNIEI
May 9 - A DAY WITH TRIPLE ȊN HISTORY EXPLANATION OF ROMANIA
- La 9 mai 1877 Parlamentul proclamă independența României. Mihail Kogălniceanu-ministrul de externe a declarat că “suntem o națiune liberă și independentă”. Răspunsul românilor din celelalte provincii ocupate nu ȋntârzie să apară. Bucovineni, ardeleni, bănățeni, basarabeni trec granita pentru a se ȋnrola ȋn Armata Română aflată ȋn război cu Imperiul Otoman. De trezirea lor și de refacerea Regatului Dac se teme ȋnsăși Austro-Ungaria și de aceea va ȋncerca ȋnăbușirea mișcărilor de simpatie.
- La 9 mai 1945, sub loviturile concentric ale forțelor Națiunilor Unite, Germania nazistă a fost silită să capituleze necondiționat, astfel cel de al II-lea război mondial declanșat de axa Berlin-Roma-Tokia, ȋn anul 1939, a luat sfârșit ȋn Europa. Ȋn rândul statelor ȋnvingătoare se afla și țara noastră, care la 23 August 1944 iese din alianța cu Germania nazistă și trece ȋn alianța cu Națiunile Unite, cu ȋntreg potențialul economic, cu armata de peste 600.000 de oameni. Pierderile armatei române ȋn cel de al II-lea război mondial 1939-1945 au fost de peste 850 mii de militari, morți - răniți și dispăruți, iar din 23 august până ȋn 25 octombrie 1944, 62.000 de militari, pagube materiale și mari distrugeri comise de armatele germane și hortiste ungare.
- Ca omagiu adus ȋnvingătorilor, 9 mai a fost declarată și Ziua Europei. Procesul de construcție Europeană a ȋnceput ȋn 1945 și a durat până ȋn zilele noastre, ȋn scopul dezvoltării armonioase a statelor europene ȋn pace și progres economic. Intrarea țării noastre ȋn NATO-ȋnseamnă o nouă pagină de istorie, sfârșitul războiului rece, România devenind membru cu drepturi depline a U.E.
As a tribute ȋnvingătorilor, May 9 Europe Day was declared and. European construction process ȋnceput ȋn ȋn 1945 and lasted until today, to develop harmonious ȋn European countries ȋn peace and economic progress. Romania's NATO entry ȋn ȋnseamnă a new page of history, the end of the Cold War, Romania became a full member of EU.
Viorel Hanu
Bibliografie:
http://bibliotecaovidiuct.blogspot.com/2011/05/9-mai-tripla-semnificatie-la-romani.html
163 DE ANI DE LA PROCLAMATIA DE LA BLAJ
Asociația “Raza Speranței din Ardeal”, in colaborare cu Primăria comunei Unirea, a organizat o excursie pe Câmpia Libertății de la Blaj, ȋn cadrul Săptămânii Naționale a Voluntariatului 2011. Voluntarii asociației au invitat elevii de la Școlile Generale din Decea, Unirea I, Unirea II, pentru a sărbători ȋmpreună acest eveniment istoric. S-au vizitat Monumentul dedicat Marii Adunări Populare de la Blaj din 3/15 mai 1848 și cele 32 de busturi reprezentând personalități marcante ale epocii respective.
D-nul Viorel Hanu, director executiv al Asociației “Raza Speranței din Ardeal” a ținut o cuvântare despre evenimentele ce au avut loc ȋn 3/15 mai 1848 pe Câmpia Libertății, sub deviza: “Libertate, Egalitate, Frățietate”. Se arată că:
Ȋn 13 mai vin moții ȋn frunte cu Avram Iancu și Ion Buteanu, vreo 10.000 organizați ȋn cete și disciplinați militărește.
Pe Câmpia Libertății, cei 40.000 de romani adunați ȋn formă de stea, ascultă cutremurați de emoție, cuvintele Crăișorului: “Uitați-vă pe câmp, românilor, suntem mulți ca cucuruzul brazilor, suntem mulți și tari, că Dumnezeu e cu noi”. La Blaj, pe Câmpia Libertății se hotărăște ștergerea iobăgiei și proclamarea drepturilor românilor.
“Fără naționalitate, spunea Bărnuțiu, nu e libertate, nici lumină nicăieri, ci pretutindeni numai lacrimi, ȋntuneric, amorțire. Ce este apa pentru pește, aerul pentru zburătoare și pentru toate viețuitoarele? Ce este lumina pentru vedere, soarele pentru creșterea plantelor, vorba pentru cugetare, aceasta este naționalitatea pentru fiecare popor”.
Jurământul de credință către patrie și națiunea română a fost rostit atunci de către toți cei prezenți, ȋn numele lor și a celor rămași acasă.
“Jur că voi duce totdeauna națiunea noastră română pe calea cea dreaptă și legitimă și voi apăra cu toate puterile ȋn contra oricărui atac și asupriri. Nu voi lucra niciodată ȋn contra drepturilor și intereselor națiunii român, și voi ținea și voi apărea legea și graiul român, precum și dreptatea, egalitatea și frățietatea. Pe aceste principii voi respecta toate naționalitățile ardelene, poftind egală respectare de la dânsele, nu voi ȋncerca să asupresc pe nimenea, dar nu voi suferi să ne asuprească nimenea…”
La ȋmplinirea a 100 de ani de la nașterea Crăișorului Munților ȋn data de 31 august 1924 a fost dezvelit la Baia de Criș, bustul eroului Avram Iancu- realizat de sculptorul Romulus Ladea. La acest eveniment Vasile Goldiș, președintele ASTREI spunea: “ Tu, Iancule și Moții tăi, ați trăit și murit pentru libertate. Idealul acesta rămâne la temelia vieții noastre naționale. Pentru izbândirea și desăvârșirea acestui ideal vor trăi și vor muri generațiile care te urmează. Ci tu dormi liniștit, Iancule, acolo la pragul bisericuței din Țebea, ȋn umbra gorunului lui Horea: geniul tău veghează asupra națiunii române.”
Acțiunea s-a ȋncheiat cu participarea la petrecerea câmpenească organizată de oficialități. La ȋntoarcere s-a vizitat Schitul “Ȋnălțarea Sfintei Cruci” de la Râpa Robilor din Aiud- monument ȋnchinat marilor eroi anticomuniști, ai neamului românesc, care au fost exterminați ȋn perioada 1947-1964 ȋn ȋnchisoarea din Aiud.
Elevii au fost ȋnsoțiți de d-nele profesoare: Adina Călin, Maria Călin, Alina Popa și Florina Moldovan. Voluntarii participanți au fost: Arina Ceteraș, Mădălina Căpraru, Alexandra Gȋrlea,Viorela Gherasim, Andreea Lăcătuș, Daniela Tia, Claudiu Bȋrsan, Mădălin Orga-elevi la Grupul Școlar de Chimie Industrială din Ocna Mureș și Cosmina Maria Oltean, Crăciuna Jeler-elevi la liceul Teoretic “Petru Maior”, Porav Andra Gabriela și Diana Vereș eleve la Liceul Teoretic din Aiud. Au fost coordonați de: Ana-Maria Spȋnu asistent social, Daria Hetea secretar cabinet avocatură, Maria-Elena Udrea profesor, Vasile Arinar profesor, Ovidiu Ilea manager agenție publicitate. Din comunitate au participat d-na Monica Arinar și d-nul Titi Tătar, care sunt voluntari seniori.
- De ce, ȋn aceste zile, când curentul globalizării e tot mai puternic, ne ȋntorcem mereu la rădăcinile neamului, de unde ne tragem seva existenței noastre ?
Răspunsul potrivit mi se pare cel dat de inegalabilul Nicolae Iorga:
Autor: Nicolae Iorga (1871 - 1940) | Tema: Istorie
http://www.calvarulaiudului.ro/
http://www.facebook.com/#!/media/set/?set=a.185730364809167.45962.185725321476338
http://www.facebook.com/#!/media/set/?set=a.185730364809167.45962.185725321476338
Viorel Hanu
ONG “RAZA SPERANŢEI DIN ARDEAL” PARTICIPÃ LA MANIFESTÃRILE ÎN CINSTEA ZILEI EROILOR ÎN LOCALITATEA UNIREA II
Astãzi, în data de 2 Iunie 2011, Asociaţia “Raza Speranţei din Ardeal” a fost alãturi de organizatorii manifestãrilor de Ziua Eroilor – Şcoala cu clasele I-VIII “Gh. Maier” şi Biserica cu hramul “Buna Vestire” din Unirea II.
Tinerii voluntari ai Asociaţiei “Raza Speranţei din Ardeal”, elevi ai Grupului Şcolar de Chimie Industrialã din Ocna Mureş, având acceptul domnului Director Radu Verdeş, au contribuit la buna derulare a activitãţilor. S-au evidenţiat urmãtorii:
v Andreia Lãcãtuş – clasa XC;
v Daniela Tia – clasa XC;
v Cãpraru Mãdãlina – clasa XC;
v Bîrsan Claudiu – clasa XI AC;
v Orga Mãdãlin – clasa XI AC.
Elevii au fost însoţiţi de asistentul social al Asociaţiei, Ana-Maria Spînu.
Din alocuţiunea ţinutã de Directorul Executiv al Asociaţiei, Viorel Hanu, s-au desprins urmãtoarele aspecte: Continuitatea poporului român într-un spaţiu unde eroii neamului au luptat din rãsputeri pentru unitatea şi integritatea ţãrii, iar trecerea timpului a fost presãratã cu sacrificii şi sânge, astfel încât noi astãzi sã trãim în inişte şi cu depline drepturi.
A fost foarte apreciatã de public, poezia lui Nicolae Tãutu – “Românul în veci nu piere”, prin care se elogiazã eroismul specific românesc:
“Vremuri triste-ntunecate “Când din Roma cea mãreaţã
Peste capu-mi au trecut Peste plaiuri m-au adus
Cu mii hoarde furioase Traian ale cãrui braţe
Prea adesea m-am bãtut. Neamuri multe au supus.
Dar nici timpurile grele Cu a lui voce mi-a spus mie
Ce mi-au pus strain stãpân Acest loc încântãtor
N-au curmat zilele mele De-acum iatã, ţi-l dau ţie
Cãci am fost şi sunt roman. Ca sã fii moştenitor
Ş-oricât timp roman voi fi Şi-oricât timp roman vei fi
Nu mã tem cã voi muri.” Nu te teme cã-i pieri.”
Şi poetul Adrian Pãunescu scria la 1 Decembrie 1988:
“Sã nu cãdem în amãnunte
Şi sã uitãm esenţialul
Din râu în râu
Din munte-n munte
Cum valul face trup cu malul
În Ziua Sfântã, Ziua Punte
Acasã s-a întors Ardealul.
A fost atunci o ţarã-ntreagã
A fost o ţarã ca o roatã
Românii şi acum se roagã
S-o vadã aşa încã o data. (…)”
Dumitru Nicoarã, veteran de rãzboi, a scris poezia “Eroii”, cu versuri atât de frumoase, care transpun imaginea nemuritoare a eroului în timp şi spaţiu:
“Nu mor eroii niciodatã
Uitarea nu-i îngroapã-n glii
Cinstiţi de-a gloriei rãsplatã
Eroii sunt de-a pururi vii.
Când tricoloru-mbracã zarea
Sub luminişuri liber steag
Ce limpede le-aud suflarea
Pe-al ţãrii dezrobit meleag.
Lumina-n suflet revãrsatã
Îi poartã-n cant spre veşnicie
Nu mor eroii niciodatã
Eroii sunt de-a pururi vii.”
Manifestãrile s-au încheiat cu un apel la unitatea românilor, la a a fi cu mintea limpede şi cu credinţã în Dumnezeu în vremuri atât de tulburi. Cu gândul la istorie, un fior trece şi parcã ne insuflã cu putere şi viaţã ca popor roman – acela cã avem aşa strãmoşi demni de glorie!
Maria-Elena Udrea
ZIUA DRAPELULUI NATIONAL
Ziua Drapelului Naţional a fost proclamată prin Legea nr. 96/1998 şi se sărbătoreşte in fiecare an la data de 26 iunie.
Andreea, Daniela, voluntarii asociatiei “Raza Sperantei din Ardeal”, coordonați de d-nul ofițer (r) Viorel Hanu dedică acestei sărbători, următoarele versuri:
DE PROFUNDIS
Nichifor Crainic
“Străbunii mei din vremuri legendare,
Al vostru suflet de umili țărani
A dormitat sub secolii tirani
Ca sub un greu de lespezi funerare,
Dar din adȋncul miilor de ani,
Tot ce-a mocnit ȋn voi-frumos și mare-
Irumpe-n mine ca o-nvȋlvorare
Spre ceru-ncins ȋn sboruri de vultani,
Ȋn sȋnge mi-arde dorul vostru scris;
Urcați, prin mine, către biruință,
Și-așa, cum ale voastre toate mi-s,
Vă răzbunați, că-n tȋnăra-mi ființă
A pȋlpȋit lumina unui vis
Și s-a zbătut suprema năzuință. ”
NU PLÂNGE MAICĂ ROMÂNIE!
Versurile au fost găsite ȋn ranița unui soldat mort ȋn toamna anului 1918, pe muntele Sorica, din Carpații de Curbură.
"Nu plânge, Maică Românie,
Că am să mor neȋmpărtășit!
Un glonț pornit spre pieptul tău,
Cu pieptul meu eu l-am oprit.
Nu plânge, Maică Românie!
E rândul nostru să luptăm
Și din pământul ce ne arde
Nici o fărâmă să nu dăm!
Nu plânge, Maică Românie!
Pentru dreptate noi pierim;
Copiii noștri, peste veacuri,
Onoare ne vor da, o știm!
Nu plânge, Maică Românie !
Adună tot ce-I bun sub soare;
Ne cheamă și pe noi la praznic,
Când România va fi Mare!"
Bibliografie
Vasile Cristea, Dintre noi ei sunt răsăritul, Editura “Altip”, Alba Iulia 2007
O concluzie…
Ȋnsemnele naționale sunt: steagul, stema, sigiliul statului, imnul și ziua națională-concepute astfel ȋncât să impresioneze vizual, auditiv și melodic. Istoria noastră este martoră a marilor acte de vitejie ale poporului român. Scriitorul R. Rolland spunea:
“Patria sȋnt eu, ești tu, e tot ceea ce iubim, tot ce visăm, tot ceea ce va fi cȋnd nu vom mai fi noi” .
Viorel Hanu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Nu acceptãm vulgaritãţi!
Vom ţine cont de opiniile pertinente!