“NE SUPORTÃM UNII PE ALŢII ?”
PROIECT EDUCAŢIONAL DEDICAT EVENIMENTULUI “ZIUA INTERNAŢIONALÃ NON-VIOLENŢA”
INTRODUCERE
Violenta este un fenomen care a luat amploare în ultimii ani. Dar, deşi a existat dinainte nu i s-a acordat atât de multã atenţie precum în contemporaneitate.
Copiii sunt expuşi zilnic şi tot mai pregnant la felurite abuzuri, la neglijare, sunt exploataţi, fapt care necesită crearea şi îmbunătăţirea suportului afectiv şi prompt al specialiştilor în domeniul Protecţiei Copilului şi al comunităţii. În condiţiile în care un copil este neglijat, nu este hrănit, educat corespunzător, nu i se poartă de grijă în mod potrivit în familie sau instituţie, este maltratat sau abuzat în diverse moduri sau pus la muncă, dincolo de capacităţile sale fizice – personalitatea sa poate suferi grave malformări, iar ca viitor adult ar putea repeta comportamentul reprezentând relele tratamente la care a fost supus în copilărie, aplicându-l familiei.
Violenţa domesticã
Aceasta este o formã gravã a violenţei care afecteazã armonia familiei, iar mai mult decât atât, buna dezvoltare a copilului, având un impact negativ asupra rezultatelor sale şcolare şi a relaţionãrii cu cei din jur. Ea se manifestã prin gesturi, fapte, în mod verbal şi acţional (lovituri, bãtaie) având repercursiuni în plan fizic, mental şi sufletesc care vor fi remediate foarte greu.
Acţiunea desfãşuratã
Nu întâmplãtor, s-a ales azi, 27 ianuarie 2010, diseminarea rezultatelor proiectului de voluntariat şcolar “Un nou început!”. In cadrul acestui proiect, elevii voluntari din clasele a IX-a şi a X-a profil Chimie industrialã şi Mecanicã, Grup Şcolar de Chimie Industrialã Ocna Mureş, oferã meditaţii şi alternative plãcute de petrecere a timpului liber, copiilor de la Aşezãmântul Social “Sf. Filofteia” din Silivaş, majoritari fiind de etnie rromã. Elevii au fost formaţi in serviciul de voluntariat şcolar de asociaţia “Raza Speranţei din Ardeal”, localitatea Unirea II, jud. Alba. Este o acţiune care se încadreazã in manifestãrile şcolare împotriva violenţei , prin modelele de comportament şi înţelepciune oferite de aceşti copiii - într-o lume care vrea sã ne spunã cã “omul este mai rãu decât lupul”.
Elevii voluntari au organizat un seminar. Invitaţi au fost colegii lor, d-nii diriginţi, directorii şcolii, d-na consilier educativ al şcolii, reprezentanţi ai Asociaţiei. Acţiunea s-a terminat cu jocul “Bãtaie cu zãpadã’, la care a participat toatã lumea. Este un paradox- noi am punctat non-violenţa in relaţionare şi apoi ne batem cu zãpadã.
OBIECTIVELE PROIECTULUI:
- sã se ofere invitaţilor exemple de bune practice, privind buna comunicare şi relaţionare în echipa formatã din elev voluntar-copil beneficiar de la Aşezãmântul Social “Sf. Filofteia” din Silivaş, jud. Alba-nu au prejudecãţi referitoare la clasa de studiu, etnie, religie, sex, starea materialã şi socialã a pãrinţilor.
- elevii voluntari vor realiza o analiza SWOT a activitãţilor de voluntariat şcolar, din cadrul proiectului de parteneriat educaţional “Un nou început”, desfãşurate în primul semestru al anului şcolar 2009-2010;
- sensibilizarea elevilor participanţi asupra unor principii fundamentale pe care trebuie sã se bazeze raporturile civilizate, non-agresive, communicative dintre individ şi colectivitate, între “eu”şi “alteritate”
DATA:
27 IANUARIE 2010, ORA 14
PARTENERI:
- ASOCIAŢIA “RAZA SPERANŢEI DIN ARDEAL” LOC.UNIREA II, JUD.ALBA asistent social Ana- Maria Spînu
- GRUP ŞCOLAR DE CHIMIE INDUSTRIALÃ DIN OCNA MUREŞ, JUD. ALBA
Clasele: a IX-a C; diriginte d-na Maria-Elena Udrea
Clasa a X-a A SAM, profil Mecanicã, diriginte d-na Mariana Maier
Clasa a X- a B, profil Chimie Industrialã, diriginte Sebastian Sanislav
Director: ing. Radu –Aurel Verdeş
Director adj. prof. Maria Rasa
Consilier educativ: prof. Cornelia Popescu
CONCLUZIE:
Pentru a putea fi oferit ajutor competent copiilor aflaţi în situaţii dificile, este absolut necesar ca sistemul de resurse materiale şi umane să fie fortificat, astfel ajungându-se la următoarele: suplimentarea resurselor materiale pentru a face faţă multitudinilor de probleme întâlnite în cadrul sistemului familial; clarificarea, adecvarea legilor privitoare la protecţia copiilor aflaţi în dificultate, ceea ce ar permite o mai bună înţelegere a cadrului legal şi a responsabilităţilor ce revin; clarificarea şi recunoaşterea pregătirii cu caracter complex multidisciplinar şi de specialitate a asistentului sau lucrătorului social; munca în echipă – asistenţii sociali îşi desfăşoară activitatea în colaborare cu unitatea unde lucrează, cu profesioniştii din alte agenţii guvernamentale sau nonguvernamentale, cu comunitatea; supervizarea; sporirea atenţiei publice la problemele copiilor care se găsesc în situaţii dificile şi înlăturarea superficialităţii în prezentarea gravităţii unor situaţii (prin negarea, nerecunoaşterea, disimularea adevăratelor stări de fapt în situaţia copiilor).
Ana-Maria Spinu
MINI-CERCETARE: “SÃRBÃTORI TRADIŢIONALE VERSUS SÃRBÃTORI DE ÎMPRUMUT”
PROMOTOR: ASOCIAŢIA “RAZA SPERANŢEI DIN ARDEAL”
UNIREA II, STR.NÃDEJDEA, NR.13, JUDEŢ ALBA
An 2010
S-a aplicat un chestionar la 50 de persoane cu varsta intre 14-peste 70 de ani. Se prezinta rezultatele:
La întrebarea 1, sãrbãtorile inspirã:
- Pentru tineri: bucurie, cãldurã, fericire, linişte, pace în suflete şi binecuvântare, reuniune de familie, amintirea unor fapte, emoţii, dragoste, a fi alãturi de familie şi cei dragi, încredere în sine, sursã de inspiraţie. Pentru majoritatea respondenţilor cu vârsta pânã în 30 de ani, sãrbãtorile semnificã bucurie, fericire şi pace, prilej de a fi împreunã cu familia şi cei dragi.
- Pentru adulţi peste 30 de ani: o stare de bine şi bucurie, o stare de spririt sufleteascã şi bucurie în suflet, ceva frumos şi o apropiere de Dumnezeu,
Un respondent considerã cã o sãrbãtoare semnificã dragoste, bunãtate (dar depinde de semnificaţia sãrbãtorii), iar un alt respondent considerã, cã, indiferent de sãrbãtoare, fiecare are semnificaţia ei aparte. Pentru o singurã persoanã, sãrbãtorile semnificã multã bãtaie de cap pentru pregãtiri.
La întrebarea numãrul 2, privind pãrerile despre sãrbãtoarea de gen American, “Sf.Valentin”:
- Pentru tineri: este o zi frumoasã, o zi dedicatã îndrãgostiţilor şi cadorilor reciproce,o zi foarte frumoasã şi îndrãgitã de tineri, o zi în care îndrãgostiţii îşi exprimã iubirea reciprocã şi îşi fac cadouri, sursã de încredere în sine şi dragoste, o sãrbãtoare frumoasã pentru cei ce se iubesc, o sãrbãtoare a simbolului Dragostei, este o sãrbãtoare a celor care poartã numele sfântului respectiv şi a celor ce se iubesc.
Un respondent crede cã aceastã sãrbãtoare, chiar dacã nu ne aparţine, este plãcutã şi potrivitã pentru îndrãgostiţi. Un alt respondent considerã cã este o sãrbãtoare tradiionalã americanã, dar care este a tuturor îndrãgostiţilor. Un alt respondent face o comparaţie: este ceva tradiţional american, la fel cum şi noi avem tradiţiile noastre.
- Pentru adulţi peste 30 de ani: un respondent considerã cã nu este o sãrbãtoare care ne aparţine şi nu are o pãrere bunã. O altã persoanã considerã cã cel puţin o datã pe an ne gândim la dragoste. O altã persoanã considerã cã aceastã sãrbãtoare este destinatã mai mult pentru tineri, iar pentru cei mai în vârstã nu mai are acelaşi farmec. O persoanã considerã cã “Sf.Valentin” este o sãrbãtoare americanã, dar noi suntem români. Douã persoane nu au nici o pãrere despre aceastã sãrbãtoare. Pentru alte patru persoane, aceastã sãrbãtoare este binevenitã, o zi deosebitã şi o amintire a primei dragoste.
La întrebarea numãrul 3, privind motivul pentru care sãrbãtoarea “Sf.Valentin” place:
- Pentru tineri: pentru cã este o sãrbãtoare frumoasã dedicate iubirii care este un sentiment nobil, este modernã, prezenţa persoanei iubite, sãrbãtoreşte iubirea şi se fac cadouri în cuplu, este un prilej de dovedire a iubirii pentru persoana iubitã, prilej de a exprima iubirea reciprocã, inspirã respect reciproc în cuplu, aduce aminte de persoana iubitã, poţi fi alãturi de persoana iubitã. O persoanã crede cã aceastã sãrbãtoare place pentru cã este un imbold pentru cei îndrãgostiţi sã se iubeascã mai mult.
- Pentru adulţi peste 30 de ani: douã persoane nu au nimic cu aceastã sãrbãtoare, se considerã romãni şi nu o sãrbãtoresc. O persoanã considerã cã a trecut timpul de a sãrbãtori “Sf.Valentin” în cãsnicie. Pentru douã persoane le place, o considerã o zi frumoasã şi plinã de bucurii. Unei alte persoane, aceastã sãrbãtoare îi place, dar nu ţine cont de ea. Un alt respondent considerã cã este prilej de amintire pentru romãni de iubirile din tinereţe.
La întrebarea numãrul 4, privind motivele pentru care respondenţilor nu le place sãrbãtoarea “Sf.Valentin”:
- Pentru tineri: unei persoane nu îi place faptul cã se pune mai mult accent pe “Sf.Valentin” decât pe “Dragobete”. Unei alte persoane i-ar fi plãcut ca aceastã sãrbãtoare sã ne aparţinã nouã ca popor. Privind restul respondenţilor, nu sunt opinii.
- Pentru adulţii de peste 30 ani: jumãtate din respondenţi considerã cã este o sãrbãtoare care nu ne aparţine ca popor, de aceea nu o sãrbãtoresc. Un respondent simte indiferenţã faţã de aceastã sãrbãtoare. În rest, nu au fost alte opinii.
La întrebarea numãrul 5, dacã respondenţii cred cã “Dragobetele” este o sãrbãtoare mai frumoasã decât “Sf.Valentin”:
- Pentru tineri: majoritatea respondenţilor tineri o considerã o sãrbãtoare mai frumoasã decât “Sf.Valentin” pentru cã ne aparţine nouã ca popor şi este parte integrantã a tradiţiei noastre. Doi respondenţi considerã cã sunt la fel de frumoase. Un respondent considerã cã sãrbãtoarea româneascã nu este mai frumoasã decât cea americanã, dar le sãrbãtorim pe ambele. Douã persoane considerã cã nu este mai frumoasã, cã tradiţia s-a uitat, iar lumea a adoptat mai mult “Sf.Valentin”.
- Pentru adulţii de peste 30 de ani: majoritatea respondenţilor considerã cã este mai frumoasã decât “Sf.Valentin”. O persoanã considerã cã “Dragobetele” este la fel de frumos precum “Sf.Valentin”. O singurã persoanã respondentã nu stie ce semnifica Dragobetele.
La întrebarea numãrul 6, motivul pentru care respondenţii considerã cã “Dragobetele” este o sãrbãtoare mai frumoasã:
- Pentru tineri: trei respondenţi nu au oferit nici un argument. Pentru zece persoane respondente, aceastã sãrbãtoare româneascã, “Dragobetele” este mai frumoasã pentru cã aparţine poporului român; este sãrbãtoritã în stil românesc, este ştiutã din bãtrâni, este calea de a pãstra tradiţia noastrã; pentru cã inspirã încredere şi este plãcutã de tineret şi nu numai. O persoanã o considerã la fel cu “Sf.Valentin”, dar îi acordã un plus pentru cã este româneascã şi ştiutã din bãtrâni.
- Pentru adulţii de peste 30 de ani: doar un respondent nu considerã frumoasã sãrbãtoarea. Restul respondenţilor aduc ca argument apropierea sufleteascã a acestei sãrbãtori de noi ca români, este simbol al îndrãgostiţilor, tradiţie şi mijloc de bucurie.
La întrebarea numãrul 6, despre cum ar trebui sã fie o sãrbãtoare a dragostei:
A. Pentru tineri: o sãrbãtoare a dragostei ar trebui sã fie liniştitã, plinã de împãcare, de neuitat; un prilej de dovedire a dragostei adevãrate dintr-un bãrbat şi o femeie; sinceritate; este o zi dedicatã celor îndrãgostiţi; prilej pentru toatã lumea de a oferi şi primi respect, pace şi linişte, cãldurã în suflete; un prilej de a dãrui iubire.
O persoanã considerã ca o astfel de sãrbãtoare ar trebui sã fie în primul rând un prilej de a fi mai buni cu noi înşine, iar apoi cu partenerul de viaţã. Pentru doi respondenţi valenţa sãrbãtorii se îndreaptã mai mult spre distracţie.
B. Pentru adulţii de peste 30 de ani: majoritatea respondenţilor considerã cã aceastã sãrbãtoare a Dragostei ar trebui sã fie prilej de bucurie, linişte, pace, prilej de dovadã pentru dragoste. O persoanã respondentã considerã cã într-o aceastã sãrbãtoare şi-ar exprima dragostea pentru soţie şi copii. O altã persoanã considerã cã este un prilej pentru membrii familiei sã-şi arate dragostea pe care o poartã unul fata de altul.
CONCLUZIE:
CONCLUZIE:
Tinerii pânã în 30 de ani sunt adepţii ambelor sãrbãtori. Se pare cã aceştia au extras elemente ale sãrbãtorii “Sf.Valentin”, considerând-o modernã şi chiar plãcutã pentru generaţia tânãrã. Sentimentele evocate de aceastã sãrbãtoare se leagã mai mult de sentimentul dragostei în sine şi de apartenenţa la un cuplu. În schimb, sentimentul apartenenţei la neamul românesc este puternic, drept dovadã, “Dragobetele” fiind respectat de tineri, fiind un simbol al tradiţiei şi dragostei. Tinerii tind în egalã mãsurã sã adopte ambele sãrbãtori. O sãrbãtoare a dragostei evocã un amalgam de sentimente evocându-se iubirea şi respectul. Cei mai tineri înţeleg aceste sãrbãtori mai mult un prilej de distracţie.
Adulţii mai în vârstã au un sentiment mai puternic de apartenenţã la tradiţie şi românism. Astfel, ei considerã cã “Dragobetele” este mai potrivit de a fi sãrbãtorit pentru cã este al nostru, românesc, iar o sãrbãtoare a dragostei nu include doar dragostea dintr-un bãrbat şi o femeie, ci vorbeşte despre sentimentul dragostei dinntr-o familie, dintre oameni în general.
Echipa:
- voluntari: Muresan Ioana; Lacatus Andreea; Akers Sorina
- coordonatori: Udrea Maria-Elena ; Spinu Ana -Maria
1 Iunie este o zi eternã, cãci atât cât avem pãrinţi, ramânem copii la orice vârstã am avea…
Asociaţia “Raza Speranţei din Ardeal” sãrbãtoreşte voluntarii sãi, cu aceastã ocazie, a frumoasei zile de 1 Iunie, o zi plinã de luminã şi speranţã.
Au rãmas alãturi de noi voluntarii, cei mai activi, dedicaţi, serioşi şi fideli activitãţilor oferite de Asociaţia noastrã.
Ne dorim ca aceastã zi sã constituie o poartã spre continuarea activitãţilor de voluntariat şi un prilej de mare bucurie pentru voluntarii noştri elevi.
De asemenea, le mulţumim şi voluntarilor noştri adulţi, dedicaţi viziunii noastre.
Este foarte greu sã fii voluntar, şi, aşa cum am constatat în Germania şi Danemarca, unde am fost cu ocazia unor studii şi proiecte pentru tineret, cine este Voluntar, conştientizeazã Valoarea Vieţii, cât de grele sunt unele lucruri pentru oameni, şi ce înseamnã sã faci ceva pentru celãlalt fãrã sã aştepţi în schimb o platã. Oricât de greu ar fi, mai ales, în ziua de astãzi, desigur cã avem nevoie şi de bani pentru a trãi, însã foarte puţini sunt aceia care mai înţeleg şi acceptã chiar şi valoarea creştinã a voluntariatului, de ajutor pentru oameni şi satisfacţie sufleteascã. Voluntarii noştri sunt aceia care au fost şi sunt dintre cei mai buni elevi şi nu sunt oameni influenţabili. A activa ca voluntar şi a realiza acţiuni pro-sociale nu este, pentru ei, similar cu a merge acolo unde li se oferã un suc sau o petrecere. Vin într-un loc unde se dezvoltã personal, îşi dezvoltã deprinderi şi se pregãtesc pentru viaţã. Voluntarul nu adunã doar gunoaie, ci prin multe şi felurite activitãţi, el adunã chiar tristeţi sufleteşti şi pete ale lumii acesteia, prin voioşia şi chipul sãu. Nu oricine poate sã fie voluntar.
Dintre elevi, cei mai activi voluntari, de la cei mai vechi care au absolvit liceul, pânã la cei mai noi - sunt: Cãpraru Mãdãlina, Lãcãtuş Andreia, Tia Daniela, Orga Mãdãlin, Popa Laura, Paul Andreea, Baghiu Ana-Maria, Dreptate Loredana, Bucur Marius, Gherasim Viorela, Podar Elena, Puşcaş Maria, Mureşan Andreea, Mureşan Ioana, Corb Maria, Damian Onoriu, Bîrsan Claudiu, Orga Mădălin, Lacãu Andrei, Alexandra Gȋrlea, Arina Ceteraș, AnaMaria Maroși, Maria Păcurar, Oltean Cosmina, Irina Sătmar, Tudor Lăzăr, Sebastian Georgiu, Bãcilã Melinda, Baciu Loredana, Ciurar Alexandra, Oprinca Nicoleta, Pavel Alexandra, Rãşcanu Mihai, Szabo Erika, Bumbac Bianca, Ciurar Mãdãlina, Szakacs Corina, Nuc Delia, Hetea Daria, Suciu Emilia, Boldan Emilia.
Avem şi voluntari, care s-au înscris recent şi abia aşteaptã sã ne însoţeascã pe aceastã cãrare a muncii în folosul celui de lãngã noi, așa cum spune Andreia Lăcătuș:
„În primul rând, vreau sã spun cã am acceptat cu drag sã particip la activitățile de voluntariat-meditații școlare, ecologizări, strângere de fonduri comunitare, campanii de informare pe teme de asistență socială și cinstirea eroilor neamului nostru, etc. .” (...) „ Dupã prima activitate îmi preţuiesc mai mult bunurile pe care mi le-au oferit pãrinţii mei, pentru cã am realizat cã nu toţi oamenii au posibilitatea, ca în ziua de azi sã ofere copiilor bunurile necesare zi cu zi.”
L |
e mulţumim tuturor!
Consiliul Director:
Maria-Elena Udrea; Ana-Maria Spinu; Viorel Hanu
